Concurența bat-o vina

Se ia o companie. Nu prea mare, dar nici mică. Să spunem doar că are avioane în patrimoniu. Și clienți în portofoliu. Că mai ales despre ei e vorba. Compania intră în alianță cu franțujii și olandejii. Nu-i rău, zic. Poate îi mai saltă puțin cifra de afaceri. Nu franțujii, ci olandejii. Aștia se țin de lucruri serioase când e vorba de biznis.
Boon.
Și ajungem să zburăm. Când să-mi dea tanti biletul zice că cardul meu nu mai e bun, că au schimbat programul. Hmmm, zic, interesant. Și pe mine când urmau să mă anunțe? Desigur că nu se poate obține formular de intrat în noul program nicăieri în aeroport, aeroplan sau altele care încep cu 'aero'. Nuuu, doar pe internet. Care e făcut de franțuji. Dincolo de faptul că merge din când în când, dar nu în fapt, mai mult în gand, nu se există nici măcar o pagină de contact ca lumea și tot așa. Iar ca să-ți crediteze milele-alea, tre' să duci și pe mama și pe tata, să ai dovadă de la doctor, adeverință de la popă și ceferticat de la primar.
Fraieriloooor, vă fug clienții cam cum fugeau soldații franțuji de nemți... Hop. Old habits die hard. N-ați învățat nimic de-atunci.
Ca să nu mai spun că am aflat după ani că mi-ați anulat contul. Deci în toți anii ăștia m-ați mințit cu nerușinare de fiecare dată când am prezentat cardul la 'cec in'. Ce-ați câștigat? Încă un client care preferă să zboare cu alte companii decât cu voi.
Ce nu înțeleg eu e cum s-au păcălit olandejii să se alieze cu franțujii. Ăștia păreau băieți serioși.
Viața bate filmul.